abstracte

Mira otros diccionarios:

• abstract — abstráct, ă I. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real. ♢ în abstract = pe bază de deducţii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înţeles; (mat.) număr abstract = număr căruia nu i se… …   Dicționar Român

• Abstract — (v. lat.), 1) abgezogen, abgesondert, abgeleitet, allgemein; Gegensatz: Concret; daher Abstracter Begriff (s. Begriff); Abstracte Wörter (Abstracta) sind Substantiva, welche Thätigkeiten od. Beschaffenheiten bezeichnen, welche von den… …   Pierer's Universal-Lexikon

• Wesen, das — Das Wêsen, des s, plur. der doch nur in der einzigen concreten Bedeutung gebraucht wird, ut nom. sing. Da dieses Wort in seinen heutigen Bedeutungen eines der abstractesten ist, abstracte Begriffe aber erst durch die Länge der Zeit und Aufklärung …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

• alegorie — ALEGORÍE, alegorii, s.f. 1. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. 2. Operă literară sau plastică folosind această formă de expresie (fabulă, parabolă etc.) – Din fr. allégorie, lat. allegoria. Trimis …   Dicționar Român

• exclusiv — EXCLUSÍV, Ă, exclusivi, e, adj., adv. 1. adj. (Despre noţiuni abstracte) Care se exclude unul pe altul, care este incompatibil cu altceva. ♦ Care se referă, se limitează la un singur lucru. Pasiune exclusivă pentru şah. 2. adv. Cu excluderea… …   Dicționar Român

• stagna — STAGNÁ, pers. 3 stagnează, vb. I. intranz. (Despre fluide) A sta pe loc, a nu curge. ♦ fig. (Despre abstracte) A nu realiza nici un progres; a nu se dezvolta, a nu progresa. – Din fr. stagner, lat. stagnare. Trimis de dante, 25.07.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

• stagnant — STAGNÁNT, Ă, stagnanţi, te, adj. (Despre fluide) Care stă pe loc, care nu curge; stătător. ♦ fig. (Despre abstracte) Care nu evoluează, nu progresează, care lâncezeşte; inactiv. – Din fr. stagnant, lat. stagnans, ntis. Trimis de dante, 25.07.2004 …   Dicționar Român

• substantiv — SUBSTANTÍV, (1) substantive, s.n., (2) substantivi, adj. 1. s.n. Parte de vorbire care denumeşte lucruri, fiinţe sau noţiuni abstracte şi care se modifică, în cele mai multe limbi, după număr şi caz. 2. adj. (În sintagma) Colorant substantiv =… …   Dicționar Român

• subtil — SUBTÍL, Ă, subtili, e, adj. 1. (Despre oameni şi despre însuşirile, manifestările lor; adesea adverbial) Care sesizează, pătrunde cele mai mici amănunte, care poate face distincţiile cele mai fine; ager, pătrunzător, perspicace, fin. 2. Care se… …   Dicționar Român

• Orgel — (v. gr. Ὄργανον, lat. Organum, ital. Organo, franz. Orgue), ein aus Röhren zusammengesetztes Blasinstrument, in Kirchen vorzugsweise zur Leitung des Gesangs, welches mittelst Bälgen u. einer Claviatur intonirt wird. Die Haupttheile einer O. sind… …   Pierer's Universal-Lexikon